Dragi români,
Am plăcerea deosebită de a vă împărtăși câteva din gândurile ale carui mesager sunt, pentru a vă umple sufletele cu bogația incomensurabilă a culturii noastre milenare reprezentată de tradițiile populare ale sărbătorilor de iarnă, colindele, nașterea mântuitorului nostru Domnul Isus Hristos, masa domnească, baladele Dunării.
Conducând de peste 16 ani o Lojă masonică, devenită în 2002, Lojă de Ritualistică Comparată și Cercetări Masonice, am transformat Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris-Bucureşti și MAREA LOJA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI-Loja de Ritualistică Comparată și Cercetări Masonice, într-un spațiu de cercetare a nevoilor societății românești și de identificare a căilor și mijloacelor necesare progresului și modernizării, reunind ca membrii sau vizitatori, pe frații care sunt preocupați de dezvoltarea gândirii masonice și de problemele cu care se confruntă societatea contemporană, devenind astfel una din coloanele de susținere istorică, socială și în cea mai mare parte metafizică a structurilor.
Lojile de Ritualistică Comparată și Cercetări Masonice, constituie dovada maturității gândirii masonice, prin adâncirea izvoarelor și convergența lor într-o entitate doctrinară constituțional filozofico masonică.
Suntem un popor atât de vechi, iar dacă generațiile de azi ar avea mai multe cunoștiințe, sigur am fi cei mai puternici și mai respectati în lumea întregă, acesta este și rostul nostru al francmasonilor români, să gândim și să construim o masonerie pentru români, adică pe înțelesul românilor și în dependență directă cu cultura noastră milenară”.
Un uriaș avantaj pe care îl avem noi francmasonii români, este acela că lucrăm într-un mediu în general foarte spiritual, cel al credinței în Dumnezeu, al religiei ortodoxe, ceea ce este extrem de important. Intrebați-i pe cei care locuiesc prin alte țări, cu populație de alte religii, ce simt ei și dacă există o diferență spirituală între ei și noi. Dragii mei, dacă în alte religii, Dumnezeu se studiază, în ortodoxism, Dumnezeu se simte, ceea ce este exact ce își dorește și ce trebuie să practice masoneria de la noi, să simțim Divinitatea din noi. Spiritualitatea. Nimic altceva. În ortodoxism Dumnezeu se simte și de acest fel de simțiri avem nevoie noi, ca masoni constructori. Pentru că dacă ajungem să îl simțim pe Dumnezeu în noi, suntem capabili să îl și înțelegem pe Marele Arhitect al Universului. De aceea afirm că masoneria din lumea ortodoxă trebuie să fie o masonerie mult mai operativă decât cea din lumea altor religii, deci mult mai folositoare omului conștient de necesitățile sale spirituale.
Cred că ușor, ușor, lumea rațională occidentală se va întoarce cu fața către lumina spiritualității orientale. Loja țărănească de la Hobița, precum și alte Loji țărănești, din cadrul Programului Național Masonic Sătesc lansat de mine cu ani în urmă, joacă un rol fundamental pentru viitorul masoneriei românești,țăranul român comportandu-se ca un ,,teolog” în viața lui, care își exprima atunci gândirea prin trăiri variate, poezie, cântare, promovând o masonerie de tradiție, o masonerie, atenție, constructivă, esoterică, contribuind astfel cu succes la îmbunătățirea relațiilor sociale, în România.
Rog din tot sufletul meu, pe toți francmasonii români, sa nu se mai piardă pe drumul masoneriei speculative, foarte mult raspândite în Europa, dar care nu este pentru ortodocși. Este bine să căutăm pe vechii masoni, preoți, filosofi de-ai noștri, toți buni români, sâ-i consultam, sâ-i ascultăm, pentru a face primii pași, pentru frumoasa zidire spirituală ce suntem dispuși să o împlinim.
Simbolistica Sărbătorilor de iarnă, trebuie adânc studiată de acum înainte, deoarece noi românii avem o simbolistică crestină, ciclică, prin existența unui sistem tradițional ancestral, conjugat cu simbolistica ezoterică a celor 12 apostoli ca 12 luni ale anului.
Sărbătorile de iarnă debutează odată cu lăsarea postului de Craciun,din 14 noiembrie, amintind aici de activitatea Apostolului Andrei în jurul Dunării și al Mării Negre, care este și patronul spiritual al României și până după Sfântui Ioan din ianuarie anul următor.
Vorbim de la mesajele biblice și însemnătatea lor în cultura tradițională populară românească, la codul vegetal creștin(vezi simbolistica Rodului pământului din Sfânta Biblie și din volumul personal : FRANCMASONERIA AȘA CUM A FOST), la simbolistica animală creștină( vezi simbolistica patronii lupilor, capul de lup, lupul alb, vulturul, pelicanul, peștele), până la simbolistica inițiatică aulică.
Ciclicitatea și repetarea anuală a sărbătorilor creștine în general , dar a Sărbătorilor de Iarnă în mod special, pe care noi le parcurgem pe tot parcursul vieții, ne oferă o creștere spirituală pe verticală, pentru mântuirea fiecăruia.
Vasile Băncilă, în Filosofia Vârstelor, 1997, p.33, 93 zice: …,,Nicăieri omul comun nu este mai valorificat și mai înobilat decât în folclor….”.
Iată, de ce am coroborat chiar din titlul Planșei de arhitectură, simbolistica creștină a săbătorilor de iarnă cu folclorul și tradițiile populare românești, deoarece totul este criptat ezoteric și simbolic foarte adânc în istoria noastră.
Invățăturile simbolurilor și alegoriile asociate cu o multitudine de sensuri creștine, sunt cele mai util de studiat astăzi, deoarece aici s-a dezvoltat o gândire creștină evoluată, apropiată de gândirea patristică, care au influiențat folclorul românesc, oferind o personalitate spiritualității noastre românești.Eu promovez de ani de zile construcția unei masonerii spirituale, pentru că noi dacă suntem astăzi încă, ca și popor, se datorează credinței, nu trebuie sa lăsăm desprinderea noastră de pamânt, așa cum se încearcă astăzi, de credintă, de aceea masoneria, lojile de ritualistică comparată și cercetări masonice trebuie să decripteze și să aiba curajul să și mărturisească adevărurile istorice.
Am să pornesc cu ce stiim deja din nenumăratele noastre vizite cu delegațiile Marilor Loji Masonice din lume pe care le-am făcut la Muzeul Prima Școală Românească din curtea Sfântei Biserici, cu hramul Sf. Nicolae, din Șcheii Brașovului, unde stând de mai multe ori în bancile originale ale lui Anton Pann, profesorul și preotul Olteanu, ne recita din volumele publicate de Anton Pann : ,,Versuri musicești ce se cântă la Nașterea Mântuitorului nostru Isus Hristos”, ,,Căntece de Stea sau versuri ce se cantă la Nașterea Domnului nostru Isus Hristos” 1848.
Colindele pe care unii le consideră laice, precreștine, sunt un ritual practicat la data fixa de Craciun, care nu poate fi sub nici o formă laic, colindele fiind cântate pe melodii de cântece de stea, pentagrama noastră masonică steaua cu cinci colțuri, fiind cele mai prețioase dovezi a obiceiurilor și credințelor din perioada introducerii creștinismului. Mă opresc aici cu această expunere succintă pentru a vă incita pe dumneavoastră să aprofundați în viitor aceste cercetări inițiatice ancestrale.
Colindele despre : lupta voinicului cu leul, vânătorilor metamorfozați în cerbi, ritualurile inițierii vânătorești, toate practicate de cetele masculine, foarte rar feminine, sunt ritualuri ale colindării purtatoare de mesje creștine pentru sfințirea lumii , anterioara celei augurale, așa cum spune distinsa doamnă academician Sabina Ispas, în prestigioasa lucrare a dânsei, intitulată:,, Rosturi și Moravuri de Odinioară”, editura Etnologica, 2012.Un om de o mare cultură, o enciclopedie vie a folclorului nostru românesc.
Acest sacru cultural este realizat de oficianții colindătorii, bărbați.Colindele noastre românești presărate cu o simbolistică masonică incredibilă, sunt o dovadă atât pentru biserica noastră ortodoxă, cât și pentru masonerie, a modalitaților cum a înteles poporul român învățătua creștină, arta sacertodală, arta regală, pentru continuarea trăirii și trecerii spre o treaptă superioară, ascendentă, pentru cunoașterea și primirea învățăturii, care sa-i asigure mântuirea și viața veșnică.
Sf. Grigorie face referire la ,,cele trei mari lumini”: 1)Dumnezeu, ,,Lumina cea mai stralucitoare, inefabilă, 2)Îngerii,, o comunicare și revărsare cu prima lumină, și 3)omul al carui spirit este luminat de lumină primordială, care este Dumnezeu.
Iată dragi frați ce asociere trinică incredibilă, exact ceea ce în masonerie o regăsim tot prin cele trei mari lumini: Sfânta Biblie, adică Dumnezeu care este lumina și dătător de lumină, Apostolul Ioan care este luminator al oamenilor și noi oamenii, creștini , care încă de la începuturi se numeau ,, fii luminii”, constructori de suflete veșnice, temple ale nemuriri și simbolurile care o nimbează, decodate pentru comunicarea și strălucirea adevarului care naște din lumină, asemenea îngerilor.
Nu o să fac o prezentare a evenimentelor religioase din perioada sărbătorilor de iarnă, Sfântul Andrei, Sfântul Nicolae, nașterea mântuitorului nostru Isus Hristos, Sfântul Ștefan, Sfântul Vasile, Sfântul Ioan, Boboteaza, pentru că sunt sărbători cunoscute, cu tradiții respectate an de an de toți creștinii, fără a uita Sf. Mc. Hermes din ultima zi a anului și Sf. Ierarh Silvestru din a doua zi a anului.
Nașterea Domnului Isus Hristos, care este ,,lumina a lumii”și ,,Soarele dreptății”, colindele, studiul de ansamblu al relațiilor colinde-foc-lumină-divinitate, sunt doar câteva incitări la o aprofundare a simbolisticii creștine, inițierea însemnând o reinviere care îmbogațește și perfecționează omul, continuu.
Masa domnească despre care vreau să vă vorbesc, se referă la mâncarea și băutul în comunități, cu diferite ocazii, în comun. Antonio Maria del Chiaro, vorbește de tipicul după care se cânta muzica la o masă domnească: „După salve, se pornesc muzicele, adică trâmbițele, tobele, țimbalele,flautele etc., iar înăuntru cânta muzica bisericească”.Această masă domnească în terminologia românească se numește Agapă, adică masă comună frățească la vechii creștini, ospăț intim , prietenesc.
Antonio Maria del Chiaro, povestește ordinea așezării mesenilor, în frunte cu Principele, a banului, vornicului, logofătului, spătarului, vistiernicului, clucerului,postelnicului,paharnicului,stolnicului,comisului,slugerului,medelnicerul,șerdarul, pitarul, cămărașul de ocne, aga, armașul.Aceste mese erau frecventate decât de bărbați.
Iată cum Agapele noastre fraterne de după ținutele ritualice masonice, sunt la fel organizate într-o anumita ordine a demnitarilor și oficierilor lojei, asemenea celei de care ne vorbește francmasonul Antonio Maria del Chiaro.Apoi exista anumite obiceiuri despre care francmasonul Antonio Maria del Chiaro ne vorbește și anume că: la la valahi nu este obiceiul să se ceară de băut, ci se asteapta invitația gazdei care oferă de băut în același pahar, exact ce vezi în casele bătrânești românești, bunul simț.
Masa domnească este facută în ziua de Crăciun, la cumpăna dintre ani, tocmai pentru a marca simbolistica renașterii, reorganizării, reîntoarcerii la viața primordială, spirituală, la curațenia sufletului, pentru pășirea în noul an, cu o dorință care să se împlinească, pe care fiecare și-o pune în gând.
Despre masa domnească, agapele fraterne se pot aprofunda studii deosebite pe care vă invit să le facem în viitor.
Baladele Dunarii, le pun în discutie, nu atât ca și legatură cu sărbătorile de iarnă, dar îmi doresc foarte mult să începem să studiem cultura danubiană regională, studii pe care le vom prezenta la Conferința Internațională Masonică Danubiană din octombrie 2016 .
Dunarea este o punte, un drum, o graniță și o cultură .
Sub această deviză, noi francmasonii trebuie să renaștem în mentalul generațiilor de azi, că Dunarea a influiențat în mod pozitiv, chiar a completat identitatea noastră culturală romanească.
Mulțumesc încă odată învațăturilor primite de la doamna academician Sabina Ispas, pentru întinsa cunoaștere a luminii care se naște din Adevăruri. Adevărurile relatate de domnia sa și prezentate în cheie masonică de mine, evidențiază rostul unor posibile cercetări și studii masonice interdisciplinare, comparative, care sunt necesare generației de azi și de mâine, având în vedere că avem un izvor nesecat al patrimoniului cultural, tradițional și spiritual românesc, unic în lume.
Dragii mei,
Am să inchei prin a vă spune că ceea ce începem să construim de azi înainte prin muncă, construcția fiecăruia, în viitor, este esențiala pentru redobândirea prestigiului pe care masoneria cândva l-a avut. Această muncă este grea și cere sacrificiu, pe care nu toți masonii sunt dispuși să o facem, dar am convingerea că noi Lojile de Ritualistica Comparată și Cercetări Masonice o vom realiza în timp.
Vă doresc un an plin de rezultate foarte bune și satisfacții pe masură.
Am zis !
Col.(R.)Dr.Viorel Dănacu 33
Mare Maestru
MAREA LOJĂ NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI-
Loja de Ritualistică Comparată și Cercetări Masonice
Președinte,
Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris București